Vegetația și efectul de apă sunt niște teme pe baza cărora se face relativ ușor trierea machetiștilor în profesioniști și amatori, așa încât un material bun pe această temă este bine venit.
László Adóba ne propune, cu al doilea volum al seriei "Let's build a diorama !" , să devenim profi.
Cuprinsul se întinde pe două pagini iar în „Introducere” autorul îmi dă dreptate ;) afirmând că în acest hobby, o piatră de încercare este să redai naturalețea vegetației.
I. Structura dioramei
Datorită faptului că lucrarea debutează acest capitol asigură independența față de „Urban Scenes”. astfel pe parcursul a trei pagini (15 foto) ne sunt împărtășite noțiuni cu privire la realizarea uni baze pe care „să se sprijine” viitoarea noastră dioramă.
II. Suprafața
La rândul său conține două subcapitole : solul, respectiv stâncile
Așa cum era de așteptat, pământul pe care călcăm este cel mai la îndemână ;), după mărunțire poate fi vopsit suplimentar sau amestecat cu pigmenți și fixat în peisaj. Sunt abordate diferite manopere prin care se pot realiza drumul de pământ, cu diferite efecte de eroziune sau depunere, amprentările suprafețelor pentru a obține urme de roți, șenile sau pași.
Din acest subcapitol nu avea cum să lipsească „noroiul” cu proprietățile sale de a memora urmele și de a acumula apa excedentară sau „deșertul” cu accentul pus pe efectul de mal surpat sau pământ crăpat de sete.
Cu peste 15 fotografii și text adiacent asistăm la confecționarea rocilor din polistiren extrudat, apoi fiindu-ne sugerată utilizarea cărbunilor de grătar, a foliei alimentare din aluminiu sau aplicarea de lut cu uscare la aer pe suport de polistiren.
III. Vegetația
După pământ și pietroaie se întrunesc condiții pentru un spațiu verde.
Capitolul debutează cu confecționarea de iarbă din „gene” de pensulă , câlți sanitari sau gazon artificial apoi un întreg calup dedicat confecționării de copaci. Autorul începe în stilul clasic : sârmă răsucită, texturare cu chit și migăloasa înfrunzire. Și dacă cumva după atâta lectură începi să te crezi reîncarnarea lui Panțu și să-ți reciți în barbă „Pitpalac într-un copac..”, autorul intervine și te zăpăcește cu întrebările : Ce copac? Care tufiș? și apoi cu răspunsurile(pg.44-52) : mesteacăn, pin sau palmier.
IV. Reconvertirea plantelor
Așa cum eram îndemnați să folosim glia ștrămoșească , acum atenția ne este ghidată către natură: semințe de mesteacăn sau rădăcinile diverse fiind două dintre exemplele cele mai puțin extravagante.
Un alt subcapitol fiind rezervat conservării plantelor cu ajutorul „lipiciului” transparent sau îmbălsămare cu glicerină. Apoi urmează proba practică, unde prin 12 fotografii cu text plecăm de la „Traista ciobanului” ca să ajungem la „Floarea-soarelui”, urmează ceva bromelia (cică ar trebui să știu de existența ei, din păcate mai multe informații am despre Broomhilda von Shaft), trestie și mușchi.
Când credeai că-i gata și te pregăteai să îți faci siesta, descoperi că există și un ultim capitol, un fel de fondante pentru cititorii fideli.
V. Efecte
Efectul de zăpadă și gheață (acum fiind 10 septembrie, privesc cu îngrijorare către viitorul apropiat ... și efectele sale) cu detaliere : zăpadă proaspăt așternută, zăpadă topită, țurțuri sau bălți înghețate.
Are legătură cu sezonul rece dar nu așa cum v-ați gândit (adică nu face referire la fularul împletit cu care îți luai bătaie în curtea școlii), diferența dintre fularul de vară care-i moale și cel de iarnă care-i tare sunt mucii înghețați.
Dar să abandonăm recenzia fularului și să revenim la lucruri serioase.
Acest ultim capitol se încheie en fanfare cu subcapitolul „Apa” și cine a cochetat cu ideea știe câtă sete de cunoaștere există pe acest subiect. Nu mai puțin de 3 pagini și 11 fotografii fiind alocate acestui delicat subiect.
Și cu aceasta se încheia galopul de sănătate reprezentat de recenzia celor patru cărți ale domnului László Adóba, pe piață mai există o a cincea lucrare dar ea nu îmi este (încă) accesibilă.
Dacă autorul http://adobaminiatures.com/index.php?route=product/product&path=24&product_id=57 sau machete.ro http://www.machete.ro/p-building-diorama-forest-ruin-winter-river-vol-iii- se gândesc la o sponsorizare (reciproc avantajoasă) ..cine sunt eu să mă pun de-a curmezișul.
László Adóba ne propune, cu al doilea volum al seriei "Let's build a diorama !" , să devenim profi.
Let`s build a diorama!
II. Terrain and vegetation
László Adóba
80 de pagini cu informații și fotografii color
Cuprinsul se întinde pe două pagini iar în „Introducere” autorul îmi dă dreptate ;) afirmând că în acest hobby, o piatră de încercare este să redai naturalețea vegetației.
I. Structura dioramei
Datorită faptului că lucrarea debutează acest capitol asigură independența față de „Urban Scenes”. astfel pe parcursul a trei pagini (15 foto) ne sunt împărtășite noțiuni cu privire la realizarea uni baze pe care „să se sprijine” viitoarea noastră dioramă.
II. Suprafața
La rândul său conține două subcapitole : solul, respectiv stâncile
Cu peste 15 fotografii și text adiacent asistăm la confecționarea rocilor din polistiren extrudat, apoi fiindu-ne sugerată utilizarea cărbunilor de grătar, a foliei alimentare din aluminiu sau aplicarea de lut cu uscare la aer pe suport de polistiren.
III. Vegetația
După pământ și pietroaie se întrunesc condiții pentru un spațiu verde.
Capitolul debutează cu confecționarea de iarbă din „gene” de pensulă , câlți sanitari sau gazon artificial apoi un întreg calup dedicat confecționării de copaci. Autorul începe în stilul clasic : sârmă răsucită, texturare cu chit și migăloasa înfrunzire. Și dacă cumva după atâta lectură începi să te crezi reîncarnarea lui Panțu și să-ți reciți în barbă „Pitpalac într-un copac..”, autorul intervine și te zăpăcește cu întrebările : Ce copac? Care tufiș? și apoi cu răspunsurile(pg.44-52) : mesteacăn, pin sau palmier.
IV. Reconvertirea plantelor
Când credeai că-i gata și te pregăteai să îți faci siesta, descoperi că există și un ultim capitol, un fel de fondante pentru cititorii fideli.
V. Efecte
Efectul de zăpadă și gheață (acum fiind 10 septembrie, privesc cu îngrijorare către viitorul apropiat ... și efectele sale) cu detaliere : zăpadă proaspăt așternută, zăpadă topită, țurțuri sau bălți înghețate.
Apropo, știți de unde vine expresia românească „Tare ca fularul”?
Are legătură cu sezonul rece dar nu așa cum v-ați gândit (adică nu face referire la fularul împletit cu care îți luai bătaie în curtea școlii), diferența dintre fularul de vară care-i moale și cel de iarnă care-i tare sunt mucii înghețați.
Dar să abandonăm recenzia fularului și să revenim la lucruri serioase.
Acest ultim capitol se încheie en fanfare cu subcapitolul „Apa” și cine a cochetat cu ideea știe câtă sete de cunoaștere există pe acest subiect. Nu mai puțin de 3 pagini și 11 fotografii fiind alocate acestui delicat subiect.
Și cu aceasta se încheia galopul de sănătate reprezentat de recenzia celor patru cărți ale domnului László Adóba, pe piață mai există o a cincea lucrare dar ea nu îmi este (încă) accesibilă.
Dacă autorul http://adobaminiatures.com/index.php?route=product/product&path=24&product_id=57 sau machete.ro http://www.machete.ro/p-building-diorama-forest-ruin-winter-river-vol-iii- se gândesc la o sponsorizare (reciproc avantajoasă) ..cine sunt eu să mă pun de-a curmezișul.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu