Modern German Infantry 1/32 – Airfix 51573-1

 

Modern German Infantry  1/32 – Airfix  51573-1

 

Era un german, un american, un englez  și un român ... nu-i banc, este doar o recenzie a figurinelor aflate pe mâna românului.

Setul conținea 29 figurine, pentru 7 poziții, ulterior a apărut o variantă shorten de numai 14 combatanți. Matrițare de excepție, detaliere făcută cu responsabilitate, siluete fine ce par să cocheteze mai mult cu 1/35 decât cu 1/32. Pornind de jos, adică pe scara evoluției remarcăm încălțările cu carâmbul înalt în care sunt îndesați pantaloni cu buzunare aplicate, vestonul fixat pe talie de centura cu încărcătoarele, harnașamentul pe spate formează clasicul Y purtat încă din WW2 și „mai va”, cască de oțel cu fileul de camuflaj și un armament bine definit cam atât este suficient pentru o rețetă de succes. Modern German Infantry este un set de TOP.

Producător : Airfix
Mărime : 54 mm
Scară : 1/32
Tară origine: Marea Britanie
Material : Plastic
Culoare: kaki
Perioada : WW2
Tip: Figurine din plastic nepictate
An producție : 1976
Ani reeditări: `77 `78 `83 `86

 

Se face că Airfix scosese din mâneca termenul „Modern” și astfel alimenta intriga Războiului Rece. Noi, aici în spatele Cortinei de Fier, continuam conflictul Cowboy – Indieni sau WW2 (în mod normal până-n `90 aveai acces doar „românii” ce cădeau de pe postament, copii jalnice după British Paratroops Airfix) dar îmi pot imagina cum puștii roșcovani și pistruiați trasau noile granițe ale Europei prin înfruntarea trupelor Modern British Infantry, Modern Russian, Modern U.S. NATO și evident RFG-iști Modern German Infantry. Peste această opulență hop și SAS-ul, ce copilărie de invidiat…acum noroc cu internetul și telefonul inteligent care a uniformizat copilăria tuturor

 

 

Inițial am avut o singură figurină, este vorba de poziția culcat, vopsită în ceva camuflaj de iarnă, cu pielea de o culoare „pui de vrabie ieșit din ou”, greu de identificat așa că mult timp a fost marginalizată. Ulterior un alt combatant s-a alipit, fiind la rându-i marginalizat. Ulterior constatând, ca în filmele indiene ce se respectă, că fac parte din același „Sippe”.

 

Mult mai târziu (primăvara lui 2022) o echipă consistentă a venit în sprijinul celor doi paria,
după alte câteva luni acestea au trecut la detoxifiere acest lucru explicânt coexistența fotografiilor ante și post năpârlire.

 

Apropo de link-ul legat de tehnica de curățare, am intervenit acolo cu un comentariu ce consider că este o informație prețioasă.

F1. Trăgător din poziția în picioare
Poziție clasică, pușcă clasică a armatei germane postWW2 cu muniție Nato 7,62, așa numita G3 aka Gewehr 3. Figurina are atitudine de învingător, belicoasă și elegantă deopotrivă. Atitudine potențată și de casca M1960 Bundeswehr Bodentruppen, de inspirație americană, cu fileul de camuflaj extem de bine realizat.

 

Tustrei

Singurul derapaj ce-I poate fi imputat, apare la zona de contact dintre armă și corp, respectiv brațul stâng hipertrofiat, fie că vorbim de palmă, antebraț , braț sau umăr. Despre bavura asemănătoare cu Zidul Berlinului …numai de bine ;)

O ultimă observație legat de această figurină, simpla coincidență face ca fundul celor trei să fie dangalizat diferit, respectiv 10, 11, 13. Din câte știu în setul extins erau șase asemenea pușcași, deci cel mai probabil câte două perechi de numere, zic eu.

În încheiera subiectului kalașul G3 (pe modelul adidașii Puma)

F2. Trăgător din poziția culcat rezemat
Ca și poziție oferă stabilitate în cazul unui război de la distanță (adică aruncarea de obiecte cu scopul de a dărâma/omorâ inamicii, ocazional era lovit ochiul generalului inamic sau, mult mai grav, era spart bibeloul cu pește), comportament admirabil și cotă mare la viață. În lupta corp la corp - ∞ la penibilitate. Simbolizare plastică (la propriu) la sintagma „a umbla cu nasul pe sus”.

După îndepărtarea stratului de vopsea observăm detalii interesante atât dorsal cât și ventral dar casca tot are aspectul de cușmă sau „cuib de pasăre. Dar evitând imaginea căștii privirea ne cade pe ceea ce par a fi cizmele M1958 din piele de vițel.

Pe stânga, ștanțat cu numărul 26

Ca la un veritabil cyborg component mecanică este asimilată de cea bio și dacă tot a venit vorba de mitralieră, înțeleg că se dorește să fie un MG1 dar nu sunt foarte convins și nu cred că-i din cauza lipsei trepiedului, poate la fel de bine să fie un MG42 sau MG43, zic.

F3. Trăgător din șold
Tragerea „din șold” oferă puteri aproape nelimitate personajului, important în economia bătăliei deseori culcând inamicii mai ceva ca Moș Ene. Echiparea cu Uzi fiind deja un extrapower.

De remarcat faptul că prima achiziție după ce că n-are tetină mai beneficiază și de un facies gen „Adrian!” (vezi Rocky) zic asta deși în minte îmi vine secvența cu sodatul mutilat ce iese din clădirea bombardată (vezi Carentan Bands of Brothers).

 

doi-iod

De la mic la mare conform mărimii nădragilor 1, 2 ...

... c-așa-i..

 

MP-2A1 denumirea dată armei israeliene intrată în dotarea Bundeswehr

Alin Demeter

F4. Aruncătorul de grenadă
Obergefreiter Mușat chiar ne duce cu gândul la WW2, cu referință la caporalul de pe artbox ce pare înarmat cu o grenadă ciocan hitleristo-nazistă că despre grenada lu ` figurină nu mă pot pronunța că se pare că-i lansată și explodată. Însă și îmbrăcat și dezbrăcat tot are o atitudine impresionantă iar detalierea este first class. Bine proptit în Knobelbecher (după numele recipientului din piele în care se amestecă zarurile) poreclă dată acestor cizme la modă până prin `74.

Înscripția „9” face posibil o referire la „fi 9” ?

Să nu uităm să reamintim implicarea lui Gewehr G3 ca armă standard a vest-germanilor de după 1950.

19.11.2022 new entry

F5. Soldat în fugă
Adevărul este că am fugit pe malul Borcei cu arma în cumpănire de ajunsesem să cred că așa se câștigă un război, gâfâind cu masca pe mufă și cu foamea intrată-n AND.
Dinamism și detaliere (țeava cârnă fiind apanajul războaielor și depozitării defectuoase) sunt două dintre atuurile acestei figurine, asta în ciuda notei mici obținute la „combat”. Dintre ostașii disponibili acesta este singurul echipat cu ceea ce pare să fie varianta modernă a Brotbeultel 3.Ce să zic, întruchiparea sintagmei „a fugit cu banii de pâine”. Priza delicată pe postament îl înscrie automat ca și candidat la afecțiuni locomotorii incompatibile cu poziția bipedă știindu-se că plasticul Airfix devine extrem de casant odată cu îmbătrânirea (profit de ocazie să îmi iau angajamentul : „pe viitor am să dedic câteva rânduri acestui subiect delicat”).

Și în acest caz se observă bavura grosolană și contopirea grotească a corpului cu arma din dotare (mă refer la G3).

Pe piciorul drept un bartai 19-le

Arma de origine israelită botezată :) HK G3 și-a luat nasul la purtare

 

Momentan echipajul numără 8 suflete, lipsesc două poziții interesante (comandantul de pluton, respectiv prietenul lu` Carl Gustav MAV ) ..... 

...... poate pe viitor?

Cam aceleași informații, altă interpretare

DAMA și VALETUL de pică - ARTICOL

Pentru secţiunea de clădire se poate spune că m-am inspirat din „natură”, adică m-am uitat stânga – dreapta (1), ulterior am făcut un proiect orientativ (2) , am stabilit dimensiunile şi am trasat „tiparul” (3) am trecut la decuparea pieselor din komatex de 3mm.

Piesele însumând doi pereţi şi podea pentru locuinţă, respectiv doi pereţi, tavan şi porţiune perete pentu subsol (4).

În pereţii locuinţei am decupat spaţiul pentru fereastră şi uşă (5), în timp ce ornamentam uşa mi-am amintit că posed kitul MiniArt „French city building” cod. 35019 (6) . Am reevaluat situația pentru a putea fixa piesele MiniArt (7). Cercevelele ferestrei au fost finisate şi lipite între ele, pentru tapetarea pereţilor am ales cărţile de joc plastifiate. De la cărțile de joc s-au îndepărtat marginile aşa încât să rămână doar zona cu model (8).

 

Fereastra a fost încastrată în perete și a primit un prim strat de vopsea (9). După fixarea ferestrei a început Operațiunea „Colantate S.R.L.” , întrucât înălţimea peretelui era mai mare decât aceea a „rolei” de tapet, am fost nevoit să mixez două cărţi de joc pentru acoperirea întregii înălţimi (10), fixarea s-a făcut cu ajutorul adezivului superglue Bison (11). Am tapetat ambii pereți iar la panoul cu fereastră am lăsat un spaţiu liber, de 3mm, în partea dreaptă, loc în care se va fixa segmentul cu uşă (12).

După tapetare a urmat vopsirea cu marker permanent roşu (13), aceiași metodă ( tapetare şi vopsire) s-a utilizat și pentru uşa (14).
Cautând soluţii pentru realizarea unei plinte am ajuns la mercerie, din multitudinea de materiale interesante am ales două modele (15), lipirea s-a facut cu acelaşi adeziv Bison (16) ornarea pereţilor făcându-se atât sus cât şi la bază. 

În vederea lăcuirii am protejat „red marker” cu un strat de Future (17). Pentru galeria ferestrei am săpat în „MonkeyBox” : şnur auriu de origine necunoscută şi o ramă rămasă de la BeyBlade, deci cca. 4-5 ani vechime (18).
Din kitul MiniArt am luat clanţa şi mânerele pentru geamuri pe care le-am vopsit cu Tamiya auriu, X-12 (19).

Din şnur am extras sfoara existentă şi am introdus un pai de mătură. Capetele paiului au fost aurite cu tamiya iar din ramă am tăiat două piese, aurire şi fixare cu Bison, moment în care am fixat şi mânerele aurite (20).
Pentru uşa am decupat un mic dreptunghi din carte de joc pe care am fixat clanţa, după aurire am lipit-o pe uşa, la rândul ei uşa s-a fixat, întredeschisă, în locaşul prevăzut (21).

 

Lăcuirea s-a făcut cu lac mat, Sinto Peinture spray (22) după uscare, pereţii şi podeaua au făcut corp comun prin intermediul adezivului Bison (23).

Pentru podea, placa de komatex a fost haşurată cu creionul (24) şi apoi cu zgârieciul (25), suprafaţa fiecărui dreptunghi format a fost zgâriată şi a urmat un prim strat de vopsea (Acaju - Hobby Color H84) (26), perechile de dreptunghiuri au primit un strat secundar (cod. 66 Hobby Color) (27).

La final cu un burete s-au lăsat urme aurii de Tamiya X-12 (28) vorbim, totuși, de o casă de toleranță cu ștaif. Toată suprafaţa a fost spălată cu o soluţie de Future şi tuş maroniu (29) iar pe verso am delimitat zona cu trapă (30), după efectuarea probei prin suprapunerea plafonului de subsol am definitivat utilizând zgârieciul (31).

Trapa am vopsit-o cu H84 - Hobby Color (32), spălare cu tuș maroniu şi confecţionarea unei încuietori - inele de la izolaţia de cablu şi sârmă de cupru (33).

Pentru subsol, peretele lateral a fost decupat sub formă de boltă (34), marginile ornate cu „rocă” de komatex cu grosimea de 2mm, fixate cu Bison (35).
În plafon s-a făcut o spărtură prin care va fi livrat “coletul”, corespondență cu Magistrala 2 chepengul din cameră. Cele trei piese de komatez s-au interconectat cu adeziv pentru realizarea subsolului (36) . Interiorul, pentru a căpăta aspect de cramă, l-am căptuşit cu chit auto (37).

Chitul, după aplicare, a fost presat cu o cârpă umedă, pentru amprentare. După uscare am gravat pentru a obține aspectul de zidărie (38).
După îndepărtarea resturilor, prin periere, a urmat un prim strat de vopsea neagră (39) apoi un strat superficial de S.P. spry gri (40) și tufuiri cu diverse nuanțe de gri (41).

Gunze H53, urmat de 67 Humbrol (42), 75 Aqua Revell (43) şi Gunze H417 (44). Pe la colţuri am aplicat o soluţie de Future şi tempera verde pentru un aspect sănătos de infiltraţie (45).

Ultima etapă a cosmetizării : cretă pastel (46), sigilare intermediară cu Future (47) și sigilarea finală cu lac mat - Sinto Peinture spray (48).

Cele două module, parter şi subsol, au fost suprapuse, lipite cu Bison şi fixate cu cârlige de rufe în asteptarea lipirii definitive (49).

Pentru mobilarea camerie de bordel, piesa de bază a constituit-o, evident, patul. Salteaua cu memorie (câte amintiri sordide)  din polistirenul extrudat (50), bucată  tăiată,  finisată și acoperită cu lenjerie (ambalaj bomboană) (51).

Pentru picioarele patului am folosit scobitori cu model (patru scobitori / picior) lipite cu adeziv (52) și tăiate la dimensiune (53). 

 

Picioarele patului s-au fixat pe poziție şi s-au vopsit cu auriu Tamiya (54). Tăblia patului provine tot din kitul MiniArt - grilajul de balcoane (55). Cele doua grătare, după finisare, s-au lipit intre ele și pentru fixarea de pat am lipit câteva clame de capsat (56).
Lenjerie de pat din ambalajul a două bomboane, lipit cu scotch. Peste salteaua unsă cu „lipici” Bic am întins cearşaful, ulterior fixare tăblie cu Bison (57).

După ce mi-a ieșit sufletul pe scări, patul nu cadra prea bine (58) în timp ce-mi plângem de milă m-a gândit cum ar fi abordat problema Alexandru cel Mare dacă se intersecta cu Patul lui Procust (59) și mintenaș sa găsit un locşor și pentru el (60) , situație „bătută-n cuie” cu adeziv Bison.

Pentru perne am folosit hârtie igienică şi staniol de la pachetul de ţigări (61), hârtia igienică am pliat-o cu aracet, dreptunghiul format a fost uns cu aracet şi s-a poziţionat pe staniol iar prin presare a căpătat aspectul de pernă (62).
Cu o pensă i-am făcut model (63) și am decupat surplusul de material (64).

Marginile pernelor au fost aurite cu Revell 76, aceiaşi vopsea amprentându-se pe cearşaful-staniol de Pall Mall (65). Ulterior, camerista, a pregătit patul pentru prima dublă a zilei (66).

Pentru draperie am folosit o eşarfă (67) găsită pe stradă chiar în ziua când căutam soluţii pentru fereastră (când căutam soluții pentru taxe...canci). După spălare, dezinfectare şi uscare am efectuat probe de tăiere, s-a dovedit că acest material se deşiră uşor. Nu mi-am pierdut speranţa, am efectuat măsurătorile şi am lipit scotch (68) împiedicând deşirarea materialului după tăierea (69).
Pentru inelele de susţinere ale draperiei am folosit arcuri de la pixuri, tăiate la dimensiune optimă (70), ulterior draperia a fost fixată pe arc (71).

Draperia, prin intermediul inelelor, a fost fixată de ţeava galeriei (72) , tot ansamblul a fost aninat de suporţii (73). Pentru un aspect mai cochet, draperiile au fost pliate si fixate la perete cu adeziv Bison, la final - o fâşie de staniol auriu cu rol decorativ (74).

Deşi iniţial story-ul era prevăzut să înceapă cu „A fost odată în Franţa..”, la o studiere atentă a civililor alocați dioramei, a devenit evident că povestea va debuta cu „ hij was eens in Holland..” În fine, priveliştea de la fereastră s-a găsit pe net, s-a tras la imprimantă şi s-a laminat cu ajutorul unei coli autoadezive (75), imaginea selecţionată am decupat-o şi am ţiplat-o (76) lipind-o pe exterior, in dreptul ferestrei (77).

 

O altă piesă de mobilier a constituit-o dulăpiorul-toaletă de la Academy „Furniture set” cod AA-155-4000 (78), după debavurare (79) am vopsit-o cu Gunze acaju H84 (80) apoi am aurit încuietorile şi marginile cu Tamiya X-12 (81). Lăcuire cu Sinto Peinture spray şi fixare oglindă (carton rămas de la o cutie cu praline) (82).

Măsuța de toaletă poziționată în colţul încăperii a relevat faptul că sunt necesare niște artificii de design pentru a evidenția opulenţa : ) acestei incinte.

Ghidându-mă după proverbul cu „dă-mi un deget” am luat o mână de piese MiniArt (83), mai precis suportul pentru felinare. Emisferele întoarse cu susul în jos „s-au reorientat profesional” către mega-ghivece, înnobilate suplimentar cu aurul 76 de la Revell.

Pentru umplutura vegetală am decupat două discuri din covorul de iarbă Noch, discurile le-am împărtit în două jumătăţi (câte o jumătate pentru fiecare aplică-ghiveci), în fiecare jumătate am efectuat un orificiu şi apoi le-am fixat în concavitatea ghivecelor. Fiecare dintre orificii a primit o tufă din plastic ornată cu diferite materiale vegetale, vopsite (84).

Ca și secret profesional, adică mult peste tips&ticks : tufele stropite cu adeziv s-au tăvălit prin materialele vegetale rezultând ceea ce generic se numeşte ikebana (85), ghivecele astfel ornate s-au fixat pe pereţi, totodată fixându-se şi măsuța de toaletă (86).

 

În realitate lucrul la această dioramă a debutat cu asamblarea damei, dar în cadrul naraţiunii, din motive editoriale, tăntica a fost nevoită să-și aștepte rândul.

Prestatoarea de servicii scurte este rezultatul hibridării celor două tipe oferite de MasterBox „Europe 1945” MB3514 (87).

Prima grijă a fost scurtarea fustei, cu ajutorul fierăstrăului “wurger” – fierăstrău homemade din lamă de ras (88). După scurtarea fustei am trecut la „degroșare”, material subţiat cu ajutorul smirghelului (89).

Pe piciorul stâng am aplicat o jartieră dantelată, din carte de joc plastifiată (90), pe minijupă am executat frumoase arăbescuri iar marginea am dantelat-o (91), am facut o probă fără adeziv, cu rezultatele mulţumitoare pentru orice voyeurist Cireșar sau Milenar (92).

Am rămas în acelaşi registru şi trecut la avansați. Cu ajutorul „siliconului” am avansat de la „Ana are mere” (93) la „Calificarea-n cupe”, curcubitacee confecționate din poxilină(94) ulterior finisare cu șmirghel şi cutter (95).

Când a venit vorba despre plata pentru tuning, a tăcut ca peștele ;) și cum nu este vreo Galateea a trebuit să mă mulţumesc cu poşeta-plic (96), după eliberarea mâinii am ornat mânecile bluzei cu dantelă de cutter (97)

 

Bustul generos trebuia pus în evidenţă cu un decolteu la fel de generos. Am trasat pe cartea de joc două cercuri concentrice (98), după decupare o porţiune s-a depus pe bustul individei (99), marginea bluzei s-a mulat sub acţiunea adezivului Bison (100).

Minijupa s-a lipit de bust, acesta din urmă primind, la rândui, frumoase arăbescuri (101). Pe pielea albă ca spuma laptelui gri-șobolan am dat un prim strat de 35 Aqua Revell (102), simultan cu al doilea strat de skin am aplicat Gunze H88 (blue metallic) pe rochie, Revell 30 pe păr şi cu un amestec email am vopsit pantofii şi jarteaua. În talpa picioruşului de sprijin am introdus un bold încălzit la flacără, boldul retezat are scopul de a fixa figurina atât pe parcursul vopsirii cât şi la integrarea în dioramă (103).

Braţele s-au fixat schimbând unghiul recomandat de producător iar după unele retuşuri figurina a putut să stea biped prin lipirea bazinului, sub fustă. Aici, sub fustă, neexistând detalii interesante (aviz posesorilor de oglinzi stomatologice) (104).

Machiajul a debutat cu aplicarea albului pentru ochi (105), aplicarea complexului iris-pupilă (106) s-a făcut până când a privit „coerent”. Roşu pentru buze şi obraji, uşoare aplicări de bleu pe pleoape şi timide tuşe de uleiuri pentru piele. De la o distanţă acceptabilă, seamănă cu Loredana Groza (inclusiv privirea languroasă) (107), însă la zoom-in nu mă pot lăuda decât cu mustăcioara frumos detaliată (108).
Sigilarea s-a efectuat cu lac mat, Sinto Peinture spray.

După Q urmează J, valetul provine din MB3515 - „German tank hunters 1944” (109), adică a fost selectat tipul cu „AG-ul” mai mare. După debavurare, asamblarea a decurs fără incidente, exceptând micile lufturi, iar tălpile au primit boldurile înroşite la flacără (110)

 

După umplerea golurilor cu poxilină şi finisarea cu şmirghel, am trecut la vopsire: Aqua Revell 35 pentru piele şi Humbrol 67 pentru uniformă (111), pasul următor a constat în vopsirea harnaşamentului şi a cizmelor cu Gunze H12, a cataramelor, epoleţilor şi nasturilor cu 99 -le Aqua Color Revell (112).

Epopeea „Chip Angelic” a debutat prin aplicarea de Aqua Color Revell 05 în zona ochilor şi o dungă albastră pe rever (113) , a urmat punctarea irisului şi o dungă roşie pe rever (114). Vopsirea părului (115) a constituit o altă etapă iar tenul oacheș by Marabu Tabak 246 , o altă etapă importantă(116)

 

Între timp chipiul a fost vopsit, inclusiv cocarda (succesiune de cercuri albastru, alb, roşu), iar conform scenariului, în mână trebuia să ţină o sticlă de vin. Ulterior, după câteva duble, când recipientul arăta mai mult a ketchup decât a Prosecco , am hotărât să-i ofere un buchet de flori (117) naturale (118). Sigilarea finală cu lac mat Sinto Peinture spray.

Personajele „de suprafaţă” fiind realizate, am trecut la integrarea lor în peisaj (119), atât dama (120) cât și jupânul au primit câte o juma` de bold în talpă, pentru o fixare temeinică.
După populare, se poate spune că locuinţa era perfect garnisită (122).

 

Scăpat de grija locuinţei m-am scufundat în adâncuri pentru „mobilarea” subsolului, cele două figurine sunt niște copii din răşină, olandezi, dacă ne luăm după încălţări (deși saboții sunt întâlniți și în unele departamente franceze).

Primul civil a fost smuls de lângă caruţul său (123) trecând prin etapele de debavurare, lipire, introducerea de bolduri în tălpi, spălare, aplicarea de skin pe mâini şi vopsirea nădragilor cu amestec de Gunze H84 cu H66 (124). După zvântarea nădragilor, am aplicat fâşii tăiate din scotch de hârtie (125)

Peste pantalonii cu fâşii am aplicat un strat de Gunze H66 (126), la îndepărtarea fâşiilor rezultând nişte dunguliţe discrete (127).
Am vopsit camaşa în alb (Gunze H11), haina cu Agama cărămiziu (26M) şi saboţii cu 66 de la Gunze (128) 

Capul a primit stratul de skin (Aqua Color Revell 35) şi apoi s-a fixat la locul lui (pe umerii onestului cetăţean) (129)

Pilozitatea facială a primit Gunze H413, găvanele ochilor s-au vopsit cu Gunze H11 (130), micile retuşuri cu skin urmate de umbrirea pielii cu tabak de la Marabu (131), pentru basca un amestec de email-uri a rezolvat problema.

Olandezul a beneficiat de o spălare a pantalonilor cu tuş maroniu, vopsirea nasturilor (cămaşă şi haină), metalizarea cataramei cu grafit, vopsirea cu H84 a zonei dintre haină şi cămaşă (doar nu-i primul care combină curea cu bretele) (132). Și dacă tot avea atitudinea de Hells Angels,i-am preparat un „ghidon” dintr-o feliuţă de komatex (133)

Parmacul vopsit cu tabak şi email era pregătit să aplice corecții iar olandezul sigilat cu lac mat aștepta deschiderea a festivităţii (134).

Pentru postament am apelat la ajutorul lui Paul Necula (hartman_ace), acesta dintr-o ramă de la Praktiker şi o bucată de PFL a realizat un frumos postament (135).
Placa am trecut-o prin mai multe tuşe de vopsea până am fost mulţumit de rezultat (136)

Al doilea civil, compus din două tipuri de răşină, respectiv capul şi mâinile din răşină alb-gălbuie iar piesa tors-picioare din răşină de culoare gri (137). După o debavurare parțială, capul şi braţele au primit skin de la Aqua Color Revell 35 (138), barbă galbenă de la Retush și ochii oscilând între alb și albastru.

Pantaloni vopsiți cu Agama 34L (Dark blue), vesta cu Gunze acaju (H 84) iar saboţii deși n-au fost vopsiți, au primit bolduri înroşite la flacără. Braţele au fost desprinse de pe ramă iar cămaşa vopsită-n alb, sfoara ce ţine loc de curea primind un maro-roșcat (139).

 

Capul şi braţele au fost fixate pe poziție (140), tufuire chip şi membre cu Tabak Marabu, vesta s-a spălat cu tus maron iar pantalonii cu soluţie de Agama A5M (intermediare blue). Saboţii vopsiţi cu Agama 41M (141). Chipul s-a luminat prin aplicarea de Ivory Marabu 271, sigilare finală cu lac mat Sinto Peinture spray (142).

Exteriorul neutru al dioramei am hotărât să-l îmbrac în komatex de 1mm, plăcile măsurate au fost decupate (143) şi vopsite gri (144), secţiunea patului a primit un segment gri (145), restul plăcilor fixându-se pe dosul clădirii (146) 

La subsol, ca sursă medievală de lumină, am hotărât să confecţionez nişte recipiente pentru cărbuni. Am decupat komatex de 2mm şi am demontat două butoane de pix (147).

Placile de komatex au fost găurite cu perforatorul de birou, s-au îndoit iar butoanele au fost fixate cu adeziv în orificii, primul strat de vopsea a fost griul de la S.P. spray (148), apoi tabak marabu (149).

După lacuire, cele două piese s-au fixat, cu adeziv, de pereţii subsolului (150)

Civilii, cârtiţe ilegaliste, au fost fixate pe postament (151) şi s-au făcut pregătiri pentru fixarea întregului edificiu pe postament.

Placa de komatex de 1mm, din gura tunelului, a fost vopsită în negru (152). Asamblarea a decurs fără evenimente notabile (153), după uscarea adezivului, s-au împrăştiat diverse acareturi (154)

La o privire mai atentă remarcăm uniformele realizate din aluminiu de candelă (155), diverse căşti şi chipiuri de ocupatie (156), armamentul a fost retras din scenă invocându-se economisirea resurselor. Piesele au fost vopsite divers (157) şi apoi fixate cu adeziv pe podeaua subsolului (158)

Când să zic că diorama-i gata, am observat faptul că Joopk este neînarmat, am apelat la cartea de joc, nu pentru pasienţe ci pentru materie primă (159).

Din carte am decupat două aşchii (160), prin prelucrare au ajuns să semene a foarfece (161), vopsirea metalică am executat-o cu o „carioca” metalică (162) mâner din plastic de vopsea verde. După spălare cu tuş maro şi lăcuire (163), foarfeca era aptă pentru utilizare (164) 

 

Cam asta ar fi despre construirea dioramei, dar urmează și un calup menit să vă inițieze în tainele plastografierii.

Înainte de această, rog să se menționeze că în anul 2007 (la nr.38) a mai fost o tentativă și exact după un an (și zece poziții) cercul se închide.

Așa cum anticipam, trec peste numele lucrării care rămâne temă pentru armata de fani internaționali, concentrându-mă să împărtășesc din tainele lu` Blythe „The Forger”

Dacă este să o iau cronologic, prima piesă este „Plicul”. Odată stabilită textura, am căutat o ștampilă, ulterior aceasta trecând prin diferite etape de personalizare a acesteia.

 

Am pregătit și timbrele și astfel mai era puțin până departe.

Treptat plicul era pregătit de trimitere/primire 

 

Pentru „Nota explicativă” , în principal, tot pe modificarea unei ștampile s-a pus accentul

 

”Circulara„ a fost relativ la îndemână

La actele celor doi a fost puțin mai dificil dar până la urmă au ieșit mai bine decât originalele, mai ales dacă „Keine deutsche Sprache”

Dacă v-a trezit interesul să nu ratați produsul finit, diorama „Dama și Valetul” iar dacă nimic n-ați înțeles, nu care cumva să ratați diorama „Dama și Valetul ...de pică”

 

 

 

 

diorama VCaus

 

diorama Q&V