ACE

Odata cu cresterea cunostintelor si a pretentiilor kitul oferit de producator ajunge sa nu ne mai satisfaca asa incat apar upgradarile. Evident acest fenomen a fost observat de producatori "din cele mai vechi timpuri" asa incat la ora actuala sunt firme specializate in oferta de "upgrade", fie ca este vorba de photoetch, piese metalice, piese din plastic sau rasina. Marea problema este legata de latura pecuniara, o macheta imbunatatita ajungand sa coste si de zeci de ori mai mult decat kitul initial. Asa incat  permanenta preocupare, a machetistului, in amortizarea costurilor prin utilizarea de materiale si metode mai putin costisitoare nu trebuie interpretata ca un boicot fata de onestii producatori.
In cazul de fata va invit sa gasim o sursa accesibila pentru confectionarea de tevi. In functie de diametrul tijei si scara de executie putandu-se obtine tevi pentru armamentul individual, pentru tunuri terestre sau navale dar si piese pentru trenul de aterizare. Pentru scara 1:1 (din punct de vedere machetistic) se transforma usor in preducele sau sfredele, evident vorbim despre acele de seringa.
Intrucat  subiect "acul de seringa" interfereaza mai mult cu medicina decat cu machetismul static o sa-mi permit sa debutez cu un microbreviar medical:
Ac - tija fina de otel, dreapta sau incurbata...Acele tubulare se folosesc pentru punctii sau injectii. Exista mai multe feluri de ace: dupa forma, calibru si lungime, in legatura cu folosirea careie sunt destinate.
Aseptic - Care se refera la asepsie; care nu contine germeni...
Sterilizare- 1. Suprimarea microorganismelor si sporilor prezenti intr-un mediu organic, intr-o substanta  sau pe un obiect oarecare...

 Dictionar Medical , L.Manuila, A.Manuila, M.Nicoulin, Ed. Ceres , Bucuresti, 1998

 A. Notiuni introductive 

1.Ac seringa parti componente
Componentele majore sunt reprezentate de:

• Ambou- componenta ce asigura atasarea acului de seringa. Aceasta piesa poate fi metalica sau din material plastic, caz in care culoarea amboului ofera indicatii despre diametrul acului.
• Canula- tija metalica prevazuta cu canal
• Bizou- taietura oblica, situata la capatul extrem al canulei, in urma careia se formeaza varful acului.
• Lumen- canalul situat in tubul metalic
• Teaca protectoare- piesa din plastic care se fixeaxa de ambou oferind protectie atat acului cat si utilizatorului.

2.Forma de prezentare
Acele sunt ambalate individual sau impreuna cu seringa, daca blisterul este intact si termenul de valabilitate nu este depasit atunci avem garantia ca acel ac este steril. Dupa scoaterea din ambalaj, in timp scurt, acul nu mai poate fi considerat steril insa este aseptic atata timp cat nu este utilizat.

Acele pot fi achizitionate de farmacii desi datorita timpurilor pe care le traim cumpararea de ace seamana cu achizitionarea prezervativelor prin anii '80.

3.Masuri de precautie
Acul trebuie pastrat in teaca de protectie, inainte si dupa utilizare.
Manipularea acelor trebuie facuta cu multa atentie si responsabilitate
Depozitarea defectuoasa poate face ca unele protectii sa se desprinda asa incat sa apara accidentari
In mod normal acele utilizate in medicina sunt de unica folosinta, dupa utilizare ele fiind denaturate. Utilizarea unor ace folosite (medical) da dovada de inconstienta si ma refer inclusiv la cele folosite in cadrul familiei (injectia la 12 ore a copilului racit)
Acele pot cauza rani grave, fiind concepute pentru a strapunge tesuturi pot patrunde cu usurinta pana la nivelul amboului sau pana intalnesc un tesut tare (tesutul osos). Inteparea accidentala poate duce la ruperea canulei sau a bizoului in interiorul tesutului si desi sunt radioopace pot sa apara probleme foarte grave.
Consider si recomand, indepartarea bizolului o prioritate imediat dupa achizitionare.

B.Ace de seringa, coduri si diametre la scara

1.Codul de culoare
In functie de culoarea amboului (la acele de unica folosinta cu ambou din plastic) stim diametrul exterior al canulei. Codul de culoare are valoare internationala, variatiile de nuanta ale culorii dau indicatii medicale (ace pentru administrare: subcutana, intramusculara, intravenoasa etc.) si nu fac obiectul acestui articol.

Codurile de culoare se aplica si pentru alte instrumente intepatoare, folosite in medicina, dar pot aparea confuzii intrucat in aceste cazuri este posibila referirea la alte repere decat diametrul exterior.

2.Sistemul Stubs
Inafara de codul de culoare, diametrul exterior al canulei este mentionat si pe ambalajul produsului prin folosirea unui cod (doua cifre urmate de litera "G"), uneori alaturi de cod se dau si dimensiunile in milimetrii dar fiind si exceptii trebuie sa fim familiarizati cu sistemul Stubs.
Acest sistem de notare (Stubs Iron Wire Gauge) a fost implementat inca din secolul XIX in Marea Britanie, mai exact din anul 1884, si a fost folosit pentru clasificarea diametrelor in industria de producere a sarmei. Abia in secolul XX acest sistem a fost adoptat si in medicina. Avandu-si originile in Marea Britanie, evident, acest cod se refera la diametrele in inches. In principiu este vorba de o diferenta de aproximativ 0,01 inch intre doua coduri consecutive, dar nu este o regula general valabila si existenta unor exceptii cat si insusi paradoxul pe care se bazeaza (Valoarea lui G creste invers proportional cu diametrul ) face ca acest sistem sa fie "greu de spart".
Tot ca o regula generala, stiind diametrul exterior putem aproxima diametrul interior stiind ca peretele metalic are o grosime  de 0,2mm. In ciuda paletei generoase, de ace, oferite de medicina consider ca tabelul atasat (ce se refera la cele mai uzuale ace de seringa) este util „meseriei noastre”.

Extremele sunt mult in afara tabelului  (la un capat G10 - D.ext. 3,4mm, la celalalt capat G33 - D.ext.0,2mm). Personal nu am atins aceste extreme dar sunt pe aproape:
a. G30 (d.ext. 0,3mm) utilizat in injectiile intrapalpebrale (injectare in pleoape)
b.G12 (d.ext.2,60mm; d.int.1,9mm) utilizat pentru aplicarea microcipurilor la animale.

3.Codul privind lungimea acului
Lungimea este notata pe ambalaj, in sistemul metric englez, alaturi de Codul Stubs si este insotita uneori de lungimea in milimetrii. Cele mai intalnite sunt:
3/8" - 10mm
1/2" - 12 mm
5/8'' - 16mm
1" - 25mm
1 1/4" - 30mm
1 1/2" - 40mm
2" - 50mm

Asa cum puteti observa in unele cazuri dimensiunile se refera la tija acului  (de la ambou pana la varf, cazul acului "verde" de 30 mm), in alte cazuri dimensiunea se refera la lungimea canulei fara bizou dar inclusiv cu portiunea adapostita de ambou (cazul roz, 40mm).

 C.Obtinerea tuburilor metalice

Asa cum avertizam in cadrul "Masurilor de precautie" (A.3) prioritara este retezarea varfului, mai precis inlaturarea completa a bizoului printr-o sectiune transversala.
-Folosirea unui cleste sfic pentru aceasta operatiune este contraindicata, tija fiind din otel poate cauza deteriorarea taisului. Pe langa acest inconvenient prin utilizarea sficului are loc deformarea si aplatizarea peretilor tubului ceea ce duce la astuparea lumenului. Ulterior prin pilire se poate indeparta zona afectata dar exista pericolul ca microfisurile aparute, in buza lumenului, sa se propage ducand la un aspect franjurat (ca tevile "inflorite" de la explozie).
-Metoda eficienta consta in taierea tubului cu ajutorul unei pile (cu sectiune triunghiulare) sau, mai eficient, cu fierastraul "Wurger" (dupa numele autorului care a mediatizat si confectionat ustensila, pentru prima data, pe taram mioritic, cel putin asa consider eu) ce consta dintr-o lama de ras batuta pe muchie pentru aspectul de fierastrau, fapt ce-i confera o eficienta superioara.
-Potentarea metodei, sus amintite, consta in decalirea zonei ce urmeaza a fi sectionata. Decalire prin rotisare la flacara ce asigura o taiere rapida si o sectiune fina.
-Ca regula generala, sectionarea transversala se face pana la mijlocul tubului si apoi printr-o miscare energica se indoaie portiunea ce urmeaza sa fie eliminata. Uneori este nevoie de fixarea ferma a tijei din proximitatea sectiunii asa incat sa se obtina parghia necesara ruperii fara a exista pericolul indoirii tubului.

Dupa sectionare, o pilire fina a sectiunii ne ajuta sa obtinem rezultatul scontat.
Indiferent de metoda abordata este necesar sa ne asiguram ca varful acului nu poate cauza neplaceri. Astfel recomand colectarea acestor resturi intr-un recipient cu inchidere etansa, prevazut sau nu o bucatica de magnet la interior. Recipient ce va fi aruncat la un moment dat.
Odata cu indepartarea bizoului se trece la capatul opus (de la nivelul amboului) unde se aplica aceiasi metoda daca este vorba de un ambou metalic. Daca aceasta piesa este din plastic atunci se sectioneaza longitudinal cu un cutter, dupa indepartarea completa a ambolui, inclusiv a pastilei de adeziv din varful acestuia, constatam ca am mai castigat o lungime considerabila de canula si, in plus, sectiunea transversala la acest capat este fara de cusur.
Daca argumentele enuntate in cadrul "Masurilor de precautie" nu v-au convins, macar din considerente de spatiu, sper sa vedeti utilitatea sectionarii, cu atat mai mult cu cat indiferent de diametrul acelor "intregi" acestea vor ocupa acelasi volum.

Evident ca stocarea tuburilor pe categorii de diametru si etichetarea adecvata va scapa de multa bataie de cap si evita folosirea frecventa a sublerului.

D.Utilizarea tuburilor metalice

Acum ca am extras portiunea utila din acul de seringa sa vedem cam ce putem face cu ea.
Asa cum afirmam in introducere, tuburile metalice (in functie de diametru extern/intern cat si de scara la care dorim sa lucram) pentru obtinerea unor tevi de armament (armament individual sau armament greu pentru avioane, tancuri sau nave) cat si a altor ansamble din cele mai diverse.
Pentru a usura luarea unor decizii am facut un alt tabel cu diametrele (exterior/interior) acelor de seringa, intalnite mai des, si echivalenta numerica a acestora in functie de scara. Ca baza am utilizat valoarea rotunjita a diametrelor (ext./int.) 1:1, am folosit scarile mai uzuale, iar valorile numerice pentru fiecare scara in parte au suficiente cifre dupa virgula incat sa satisfaca si cei mai exigenti machetisti.
Cifrele sunt orientative, in ciuda straduintei putand apare greseli, dar atata timp cat acesta nu constituie referinta pentru un proiect NASA consider ca este demn de luat in seama.

Exigent sau nu , bunaoara  din acul unei seringi de insulina (G29) se poate obtine o teava pentru o carabina 1:35

Tot din ace de seringa se poate fabrica "gura de foc" pentru o intreaga flota, cu atat mai util cu cat flota este "Paper Models", si numai gandul la roluirea unor micropetice imi da fiori.

Sunt convins ca utilitatea tuburilor obtinute din acele de seringa poate acoperi cele mai fanteziste si curajoase abordari, de aceea nu mai insist la acest capitol.

E. Alte aplicatii utile


1.Acul de seringa
Cu respectarea "Masurilor de precautie" acul de seringa poate fi un bun ajutor cand vine vorba de dat gauri. Astfel il consider un bun aliat cand ma apuc sa dau gauri in teava armelor, la 1:35.
Doar in kiturile de noua generatie (de tipul "Dragons Gen2") armele sunt lipsite ce clasicul "cep in teava pustii", pentru restul trebuie facute gauri. Cu ajutorul unui ac de seringa (cu diametrul adecvat) fixat in centru, prin rotire stanga/dreapta se poate da o gaura de efect, cu atat mai mult cu cat un bizou mai oblic angreneaza materialul "forat" inspre exterior gaurii. Tehnica am aplicat-o cu succes si la vehicule (expl.Gaurirea tevii de esapament). Acul poate fi folosit ca atare sau se indeparteaza amboul si o parte din tija iar partea intepatoare se fixeaza intr-o mandrina, de tipul creionului mecanic.

2. Acele de acupunctura
Tije otelite, elastice, lipsite de lumen.
a. 0,35mm diametru, 60 mm lungime tija libera, 20mm tija acoperita de maner, maner usor conic cu diametru maxim de 2mm.
b. 0,2mm diametru, 25mm lungime tija libera, maner impletit cu lungimea de 25mm.
Le-am folosit cu succes (zic eu) pentru antenele diferitelor vehicule (1:35). Si manerul piesei b. are potential dar momentan nu l-am exploatat.
Varful l-am pilit dar oricum consider ca sunt extrem de periculoase, in lipsa vopsirii sunt aproape invizibile, in cazul cercetarii neglijente a vehiculelor (si in lipsa ochelarilor).

3.Ace venisectie
Uz veterinar, 2mm diametrul exterior, 1,25 mm diametrul interior, ambou metalic.
Ideal pentru confectionarea de preducele in vederea obtinerii de nituri. Oricum, teoretic, preducea se poate obtine din orice ac de seringa, problemele apar legat de amboul din plastic si de extragerea "niturilor" din lumenul preducelei.
Bizoul se indeparteaza cu tehnica amintita cu amendamentul ca trebuie evitata decalirea materialului. Dupa pilirea necesara uniformizarii sectiunii este necesara pilirea marginilor pana se obtine compromisul ideal intre margine taioasa (taietura curata si rapida a materialului) si structura de rezistenta (peretii prea subtiri risca sa se deterioreze dupa o singura utilizare). Preduceaua se fixeaza pe suportul de decupat si prin lovire perpendiculara a amboului, cu un ciocan, pastila de material ramane captiva in lumenul preducelei. Este important ca sub materialul de taiat sa fie un material care sa nu deterioreze taisul preducelei. Pentru scoaterea pucului se foloseste o tija cu grosimea, cat mai apropiata de calibrul preducelei, care se introduce in tub, pe la nivelul amboului si prin impingere se elibereaza pastila din lumenul canulei.

 F.Bibliografie

http://www.statemaster.com/encyclopedia/Needle-gauge-comparison-chart

Fara a emite pretentia ca am epuizat acest subiect, mai ales ca exista, in medicina, un adevarat arsenal de instrumente ciudat-intepatoare care nu si-au aratat inca potentialul machetistic, pun punct acestui articol.

Bafta !