Faceți căutări pe acest blog

Translate

joi, 13 februarie 2020

GTK Boxer sgSanKfz - Revell 03241


Boxerul este un produs al cooperării germano-olandeze, vehicul de luptă blindat multirol conceput pentru a îndeplini o multitudine de misiuni diferite. Conceptut ca AFV modular, zona de propulsie (platforma) este neschimbată iar șasiul poate să prezinte diferite configurații în funcție de natura modulul de misiune (dispus posterior) : transportor blindat, post de comandă blindat, vehicul logistic, susținere infanterie etc. Reconfigurare în condiții de campanie nu durează mai mult de șaizeci de minute, reinterpretând astfel noțiunea de suport logistic.

Pe lângă nivelul ridicat de protecție datorat îndeobște blindajului compozit AMAP (Advanced Modular Armor Protection), mobilitatea constituie un alt atu al boxerului. Tracțiune permanentă cu opt roți, transmisia automată și sistemul de suspensie face ca vehiculul să se poată deplasa pe cele mai inaccesibile terenuri. Existența unui sistem centralizat de umflare a roților asigură o presiune corelată cu condițiile terenului iar tracțiunea integrală față, cu două axe orientabile sunt garanția unei cariere de succes.


Dacă ai o problemă medicală gravă apelează 112 și (teoretic) vine o ambulanță, dacă ești pe front și situația este groasă (să nu zic belită) Ambulanța GTK Boxer este ceea ce-ți trebuie. Vehicul blindat cu tracțiune pe opt roți, oferă flexibilitate tot teren și cele mai bune condiții pentru îngrijirea la bord. Cadrele medicale lucrează în condiții de maximă protecție și ergonomie, ambulanța oferind condiții propice pentru implementarea unui tratament precoce, tratament ce poate face diferența dintre viață și moarte. Vehiculul poate transporta șapte răniți în poziția așezat sau trei răniți grav, de asemenea se poate reconfigura pentru a oferi îngrijire intensivă unui singur pacient aflat în stare critică. Cele două suspensii pe arc cu amortizoare integrate, ce deservesc fiecare dintre cele opt roți, asigură condiții optime manoperelor medicale independent de natura solului. În caz de necesitate cambuza cu blocul operator se poate detașa de pe vehicul, devenind un punct fix de îngrijire medicală.
Spațiul util de 17,5 metri cubi este utilizat la maxim, dotările medicale ce burdușesc fiecare canat ar descuraja orice inspector șpăgar de la DSP.
Ce este sigur este că vorbim de un vehicul tânăr care abia acum începe să intre pe piață și astfel în următorii ani este de așteptat să apară în ipostaze inedite deci ...


 ...țineți aproape 



În toamna lui 2015 , Revell scotea pe piață kitul cu numărul de cod 3241, GTK Boxer sgSanKfz. Practic un update la GTFz Boxer 03093, kit comercializat începând cu 2011. În linii mari noutatea fiind oferită de componentele modulului medical și de către foaia cu decaluri.
Nefiind pasionat de mecanică dar cochetând cu machetismul nu-mi permit să deschid un subiect despre acuratețea tehnică dar pentru cei care iau acest hobby în serios kitul poate fi baza de plecare pentru variantele A0, A1 sau A2 😳



Producător : Revell 

Kit: GTK Boxer sgSanKfz 

Cod: 03241 

Scară: 1/35 

Nivel complexitate:

Ambalaj: Cutie cu deschidere laterală 

Număr de piese: 224 

Culee: plastic verde x7, transparent x1, cauciuc x1 

Altele: pneuri din cauciuc x8, sârmă pentru antenă, coală decal și instrucțiuni de asamblare 




În ultimul timp Revell ne-a obișnuit cu kituri livrate în mega ambalaje menite să justifice prețul piperat, însă acest kit face excepție. Astfel, deși cutia este puțin cam durdulie, inventarul și potențialul kitului face ca prețul plătit să fie unul cinstit.

Legat de ambalaj, categoric art box-ul vinde în 90% din cazuri și doar cei mai cerebrali dintre noi pot scăpa de sub această vrajă, eu unul am avut ocazia să cumpăr kituri „la roșu” și n-a fost plăcut, de altfel eu păstrez suveniruri de la absolut toate crimele mele.

Cutie cu deschidere laterală, art box de bună calitate, imagini cu vehiculul fiind prezente și pe lateralele cutiei (spațiul fiind generos) 44 x 25 cm, h 11 cm



La interior:

- o pungă mare cu patru culee de culoare verde (A,B,C,D)



Culee (A) 36 x23 cm -6 piese - părțile inferioare cocă și blindaj frontal

Culee (B) 35,5 x23 cm -78 piese - piese de șasiu



Culee (C) 36 x 20 cm -56 piese - șasiu, jante și părți superioare ale caroseriei

Culee (D)36 x 10.5 cm -12 piese - interior și părți de suspensie



- pungă de mărime medie cu două culee verzi (E,J) și mică culee cu piese transparente(G) ambalată individual,

Culee (E) 28 x 15,5 cm -21 piese– piese pentru asamblare cambuză

Culee (J) 36 x 17 cm -29 piese – blindaj superior, panouri laterale și perete posterior

Culee transparent (G) 9 x 9cm – 9 piese

- o pungă mică cu pneuri și o culee din cauciuc (F)



Culee cauciuc (F) 16,5 x7 cm – 4 piese


Anvelope – 8 piese

 

 


Dacă, fiind pasionați de matematici, totalul pieselor nu coincide cu suma vehiculată în descriere vă sugerez să refaceți calculul după citirea următorului paragraf.
„- set de instrucțiuni - 30 x 21 cm – 15 pagini (pe prima pagină este lipită sârma pentru confecționarea antenei)”


Istoric – pg.1

Atenționări și sfaturi – pg.2

Simboluri manopere și vopsele – pg. 3-4




Culee – pg.5-6 




















Asamblare în 49 de pași – pg.7 -13 
 

 



Schemă camuflaj/înmatriculare – pg.14-15 


















- coala de decaluri (două înmaticulări), protejată de o foaie împăturită (avertismente scrise în diferite limbi).

Regimentul San Lehr, 2013 
ISAF, Afganistan, 2013 


Eu încerc să vă introduc în această frumoasă lume dar văd că voi sunteți mai preocupați de muscă decât de mine, așa că vă rog să-mi permiteți s-o storcesc : GTK = Geppanzertes Transport Kraftfahzeug = vehicul blindat de transport

În ciuda aspectului intimidant, instrucțiunile coerente ne ajută să ducem misiunea la capăt, existând doar 1-2 momente mai delicate. Estimând construcția ca fiind facilă mă consider îndreptățit să depun o contestație pentru cinci-ul dat de Revell, dar până una-alta vă invit la o tură cu Nino-Nino.



Construcția începe cu reconstituirea corpul principal și în conformitate cu viziunea matrițerilor germani nici nu are rost să urci un astfel de vehicul pe rampă deoarece partea inferioară a ambulanței chiar este inferioară, o placă lisă. 

Acuma dacă alunecăm pe panta abruptă a hate-ului o să observăm că n-a existat nici cea mai mică intenție de motorizare. Însă privind din lateral sașiul pare extrem de elaborat , ulterior ne convingem că este încă un caz clasic de „afară-i vopsit gardul..”

Singurul „compromis” legat de interior (inclusiv modul medical) este oferit de austerul post de conducere. Scaunul și volanul fiind ceva șefi de promoție poate la un Alanger sau AerMoldova din anii `90 dar în nici un caz pentru a mobila un cockpit din secolul 21. 





Evident, scuza este că eventualul voyeur o să fie limitat de niște minusculele fante. Aici consider că este locul ca ciobul să râdă de oala spartă, amintindu-mi de numeroasele cazuri când se alocă fonduri consistente pentru rășini/photoech/decaluri plus scratch-uri care duc la la obținerea unor cockpituri absolut fabuloase, dantelărie pe bob de orez.... 
și apoi se pune cupola ... 
...să nu omitem nici Corolarul cianoacrilatului 





Ulterior, instrucțiunile de construcție dedică un spațiu generos suspensiilor. Cu această ocazie îmi permit să deschid o paranteză, între pereții acesteia amintindu-mi cât de importantă era „suspensia. Astfel „mașinuțele de fier” primeau cotă foarte bună dacă se deschideau portierele și dacă avea suspensie. În cadrul ITP-ului se ridica mașinuța cu roțile posterioare de pe sol și se lăsa să cadă...prezența sau lipsa suspensiei devenea evidentă. Dar să trag paranteza peste amintirile din copilărie și să revenim la construcția ambulanței cu atât mai grabnic cu cât aici apare prima inadvertență pe schema de asamblare. 





Astfel dacă mergem 100% pe mâna instrucțiunilor avem șanse mari să rămânem cu un pumn de piese și oarece regrete, în plus bavurile de pe arcurile suspensiei sunt exact pe partea vizibilă (deși am senzația că absolut tot efortul depus de fabricant și machetist o să fie obturat de cele patru perechi de roți), iar una din tijele direcției este construită greșit (D24 defect, ar fi nevoie de dublarea lui D23, vezi pas 14/15) . Dar cel mai frustrant poate fi faptul că , în ciuda multitudinii de piese, direcția nu este „funcțională” astfel că pentru virarea celor două perechi de roți față trebuie ignorate legile fizicii și mecanicii. Dar să revenim la construcție, astfel odată ajunși la pasul 6 recomand un mix, astfel combinarea parțială a pasului 7 cu pasul 10 (respectiv 7 cu 11). Din pictograma 7 fixăm piesa C16 iar C15 doar se poziționează (grijă mare la desprinderea lui C15 de pe culee, la ceea ce pare bavură inutilă), din pictograma 10 piesa B8 care se cuplează (prin lipire)cu C15. Revenim la pasul 8 pentru anasamblul C13x2B14, apoi revenim la pasul 10 pentru fixarea lui B10. 






Cu pictograma numărul 17 se termină și epopeea șasiului așa încât se trece la completarea carcasei cu diferite panouri, motiv de a admira textura deosebită dată de blindajul compozit modular din nano-ceramice și oțel, în cadrul manoperei suntem nevoiți să apelăm și la piesele transparente. 

Pe culee transparante piesele sunt clare, turnate fără defecte și fără zgârieturi de altfel culeea cu piese transparente o consider un afront, un fel de „Geh auf`s Ganze!” Adică uite așa niște balize ai fi putut să ai la vehicul dar te-ai ales cu „Zonk”, dacă nu știți despre ce discut aici n-ați prins pionieratul televiziunii prin cablu și nici n-ați remarcat că piesele J152 sunt niște superbe balize rotative iar piesele J150 combinate cu cele J151 au șanse să devină coșmarul vostru favorit tv


Și că tot s-a deschis subiectul , o privire aruncată pe culeea F ne dezvăluie spartanul inventar: două apărătoare de noroi, fusta de protecție a evacuării aerului de motor și un cablu de remorcare. Oricâte cârcoteli îmi vin în minte, am hotărât ca nici eu să nu fiu vreun zbir ;) așa că mă limitez la postare foto.



Dintr-o pictogramă-n alta, timpul trece și constatăm că n-am făcut schimbul de cauciucuri și deja este iarnă ;) La anvelope banda de rulare este bine reprezentată având, central, un rest de turnare ce pare ușor abordabil însă flancurile par să fi căzut victimă unei soții aprige șis răzbunătoare.




 În atare condiții este desuet să remarc că lipsesc ștanțele „Continental ” (de fapt Michelin încalță vehiculele reale dar Continental sună mai ..german) și nici nu cred că este momentul să reiau subiectul „cauciucul în machetism” , subiectul acela cu îmbătrânirea gumelor și reacția lipicios-grețoasă la diverse vopseluri și solvenți. Eu am decis să îndepărtez bavurile prin frecare, frecarea zonei cu șmirghel și apoi rotisare la flacără.

 Trebuie remarcat faptul că această „încălțare” este un caz extrem de fericit : modelul pneurilor este același indiferent de poziționarea pe jantă, datorită osiilor solide montarea se face fără să apară surprize neplăcute iar roțile se pot monta după vopsirea vehicului.

Am decis să fixez o jumătate de jantă urmând ca la final să fixez anvelopa, jumătatea restantă și capacul de protecție.

Corpul principal fiind complet, următoarea etapă a construcției va fi decontată de CNAS:

Pentru cambuză Revell oferă culeele E și J iar bonusul este, că la fel ca în realitate, modulul este detașabil.


Când realizezi că ai de asamblat o cutie din opt piese parcă începi să simți o oarecare presiune, din fericire piesele prezintă ghidaje și nici nu face parte din seria Boris (știți voi, combinațiile în care regreți că n-ai a treia mână ...ca Boris... machetistul din При́пять). Practic este vorba de o pardoseală concavă pe care se asamblează pereții laterali alcătuiți din două panouri, peretele frontal și peretele posterior. Panoul superior urmând să acopere totul precum capacul pe oala de mâncare. Panoul frontal prezintă o deschidere deși este complet lipsit de detaliere iar panoul dorsal deși este bogat ornamentat (pe fața exterioară) nu prezintă, din păcate, o variantă de prezentare cu ușa deschisă. În principiu acest lucru se poate face relativ ușor dar care să fi miza că interiorul (așa cum aminteam cu altă ocazie) lipsește cu desăvârșire. Oricum inițial ușa mi-a părut ieșită din scara 1/35 dar apoi mi-am amintit de TAB-ul care l-a fătat pe Ceaușescu (ceva gen Ace Ventura și rinocerul). Ulterior aveam să mă edific, peretele posterior fiind o trapă culisantă. Ce face un bun creștin când este lovit (de aroganța teutonă) ..exact , întoarce și celălalt obraz. Așa am făcut și eu...l-am furat înlocuit rapid.
 

Încă un motiv de frustrare îl pot constitui spațiile de depozitate (J158/159)ce se atașează pe pereții laterali ai modului medical, dacă acestea puteau fi rabatate (deci detaliate) se genera o adevărată forfotă dioramică în jurul vehiculului staționat...dar se știe că în orice machetist trăiește un pui de Arhimede ( punctul de sprijin ;) ).

Este posibil ca opțiunea oferită de trapa postului de comandă să fi generat sindromul Șvaițer și poate că unii se întreabă de ce n-am optat pentru transportorul GTFz Boxer 03093, este dreptul lor. 


În fine, urmează gluma cu balizele și protecțiile acestora și apoi la pasul 48 avem un moment de panică dar ulterior ne liniștim. Nu este vorba de priveghiul boxerului, lumânarea face parte din kitul de montare a antenei (oare vă amintiți de firul metalic lipit pe prima pagină a instrucțiunilor?)

Ultimele două pagini ale setului de instrucțiuni sunt dedicate realizării schemelor de camuflaj și colantării pentru două înmatriculări : 


Regimentul San Lehr, 2013 camuflaj tricolor NATO

ISAF, Afganistan, 2013 camuflaj de deșert tricolor 


Opțiunea de a oferi cele 12 rânduri cu cifre arabe complete (de la 0 la 9) este o plăcută surpriză, viitoarele mele opere fiind profund recunoscătoare




Concluzie:

Plasticul verde nu-mi place absolut deloc (dar mă mulțumesc cu faptul că n-am primit celebrele culee galbene sau roșii cu care se mai joacă Herr Revell), plastic care-n plus este și ușor casant, deci grijă mare la piesele diafane. Piese bine turnate, bavurile sunt puține și accesibile, nici urmele de la aruncător (bavurile discoidale) nu afectează suprafețe vizibile, un cutter ascuțit și un petic de șmirghel ar trebui să transforme acest kit într-o grădină Zen. Personal m-au deranjat maxim bavurile de pe arcurile suspensiilor și zbirul din cauciuc, au fost așa de enervante încât le-am ignorat :)

Consider că a fost un meci echilibrat...asta până la final când l-am făcut K.O. căci l-am purtat în lumea fantastică a luptelor intergalactice, un univers paralel unde depanarea auto se face după operele lui Picasso.

 



Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu